CUVINTE INTELEPTE

O să o iei de la capăt. Nu pentru că poți sau vrei asta, ci pentru că nu există altă cale. Odată ajuns la un "capăt" descoperi ce se află dincolo. Dincolo de ce credeai că e posibil, omenesc sau firesc. Acolo, după " capătul puterilor tale" acolo e puterea ta infinită. Și ceea ce îți curge prin vene nu o să mai fie sânge, o să fie adevărul tău. Adevărul tău pe care dacă nu treceai dincolo de capăt, nu îl găseai. Adevărul pe care nu l-ai vrut, nu l-ai chemat și nu l-ai ales. Doar era mereu acolo, așteptând sa fii pregătit pentru el. Și adevărul este că nu există limită. Nu există capăt, decât sfârșitul frânghiei de siguranță și începutul firului subțire de adevăr pe care îți centrezi toată existența. Și nu, nu se rupe. Pentru că oricât de puternică ar părea orice minciună, ea este dărâmată de firul subțire de adevăr, pe care este cusută întreaga lume. Din acel fir subțire de adevăr deslușești un capăt. Apoi, începi să descoperi...ce e după capăt? E viața ta. Bine ai venit în viața ta.

"TE VĂD",

una dintre cele mai frumoase și mai puternice fraze din filmul Avatar.

Înseamnă să vedem în fiecare persoană pe care o întalnim, un Avatar, un spirit care și-a luat un corp pentru a experimenta această realitate.

TE VĂD așa cum ești în adâncurile tale, acolo unde trăiește sufletul tău.

TE VĂD fără să te judec, fără să te acuz.

TE VĂD fără să aștept nimic de la tine, deoarece așteptările și proiecțiile mele te-ar putea afecta și îți pot întuneca identitatea.

TE VĂD pentru că știu deja că ești o ființă completă și perfectă.

TE VĂD, este modul meu de a te iubi necondiționat și astfel îți permit să te vezi și să te iubesti și tu, așa cum ești.

TE VĂD !

... Mă vezi?

“Viata mea! Sa fac ceva cu viata mea!”

“Sa-mi traiesc viata!”

“Sa profit, sa nu-mi irosesc viata!”

⚡In primul rand, nu este viata mea. Am primit-o cadou la nastere si imi va fi luata la moarte, care este parte integranta a vietii. Din moment ce nu imi apartine, nu pot spune ca este a mea. Traiesc pe timp imprumutat. Cat este, atat este.

⚡In al doilea rand, sunt viata. Din moment ce nu sunt separat, nu o pot trai. Viata nu se poate trai pe sine.

⚡Pe de o parte, nu ai cum sa irosesti ce nu iti apartine, iar pe de alta, nu ai cum sa irosesti ce este infinit. Doar mintea psihologica, cea care traieste in timp, poate spune ca iroseste si ca vrea sa scoata profit din ceea ce crede ca ii apartine.

Nu vei auzi niciodata un caine care sa spuna ca vrea sa profite la maxim. Pur si simplu o face, fara sa piarda nimic.

Numai mintea omului, care traieste oriunde in alta parte, numai aici nu, poate avea aceasta problema. Din moment ce nu este aici, are senzatia ca ii scapa ceva, ca se iroseste cumva. Atunci, va cauta sa scoata profit. Procedand in acest mod, crede ca poate inlocui momentul prezent cu lucruri, cu amintiri sau cu proiectii. ❤

Încrederea îți poate fi înșelată doar când ai așteptări. De fapt, când ai așteptări, nu ai încredere.

Mai degrabă ai o poveste, un film, pe care îl proiectezi asupra cuiva, așteptând ca acel cineva să intre în rol. Dacă se întâmplă spui că omul merită, dacă nu, că este un escroc. Acesta este comerț, nu încredere. E o formă de manipulare ipocrită, prin care poți condiționa pe cineva. Îmi dai, am, nu-mi dai, am motiv să nu am. Atâta timp cât creste și descrește în funcție de acțiunile sau cuvintele altora, doar mimezi că ai.

A avea încredere implică libertate. Îi lași spațiu celuilalt să decidă dacă să facă sau nu ceea ce ceri. Relația nu degenerează dacă a făcut, nici nu se amplifică dacă nu a făcut.

Poți fi înșelat sau mințit, dar nu îți afectează încrederea, pentru că aceasta nu este legată de persoane și acțiunile lor.

Când trăiești în frică, ai nevoie de motive pentru a avea încredere. Când trăiești în relaxare, încrederea există fără motiv.

Mintea ta este precum cioara care adună tot ce strălucește și duce în cuib. Nu poate face diferența dintre un capac de bere și o monedă. Nu cunoaște valoarea reală a ceea ce adună. Pentru ea este important ca ceea ce adună să strălucească.

Exact la fel și mintea, culege tot felul de concepte și își garnisește cuibul cu ele. Și-a format o idee despre ce înseamnă “strălucitor”, iar în jurul ei adună fragmente împrumutate. În final, obține ceva important: o filozofie de viață.

La prima bataie de vânt mai puternică, cuibul, construit din cioburi, se dezmembrează. Atunci se vede cât de interesată este viața de filozofia ciorii. ?

Se spune că e bine să fii atent la ce îți dorești, pentru că s-ar putea să se întâmple. "S-ar putea", nu este sigur. Există șanse să se întâmple sau nu, în funcție de mulți factori: efort, dorință, perseverență, mediu etc.

Ce nu se spune însă, este că trebuie să fii foarte atent la ce nu îți dorești, pentru că se concretizează în 99% din cazuri.

"De ce îți este frică, nu scapi" este cât se poate de real.

De ce?

În "sistem" avem încorporat un limbaj de comunicare, simțirea. Aceasta este Vibrație, singurul limbaj pe care Universul îl cunoaște.

Are rol de busolă: te ajută să te reconectezi la sursă când te rătăcești.

Ori de câte ori ești împotriva vieții prin acuze, blamare, furie, dispreț etc. te rătăcești, te deconectezi de la sursă.

Primești ceea ce simți, nu ceea ce gândești.

Ori de câte ori își încasează răsplata pentru propriile greșeli, mulți spun: “Mă bate Dumnezeu!”.

Mă gândesc că Dumnezeu s-a săturat să îi tot fie aruncată pisica în grădină.

Omul se pedepsește singur, nimeni altcineva nu o poate face. În lumea asta cauzală lucrurile sunt simple: faci, primești. Ce plantezi, aia culegi, nici mai mult, nici mai puțin. Da, e nevoie de ceva timp pentru ca semințele să înflorească, dar se întâmplă. Și oricât te-ai ruga și închina, nimeni nu iți poate scoate ignoranța și frica din sistem dacă tu nu ești prezent. E necesară munca, atenția și implicarea ta 100%. Când dispare frica, iubirea ii ia locul.

Ce ar putea sa îl bucure mai mult decât să vadă că ești în iubire?

"Este prea frumos ca să fie adevărat!”- atât de îndoctrinat devine omul, încât momentele de liniște i se par ciudate.?

Când se naște, omul nu are probleme.

Pas cu pas însă, învață că ele există. Pe baza științei altora, învață să discrimineze și să se manifeste ca atare.

Mai târziu, ajunge în punctul în care nu își mai poate imagina viața fără probleme.

Cum faci problemele să dispară?

Caută sursa: dezvață-te de ceea ce te-au învățat. Privește lucrurile așa cum sunt, fără să pui amprenta propriei percepții

- rațional și emoțional - asupra lor. Sunt situații de rezolvat, dar până NU le cataloghezi, NU sunt probleme.?