FILMARI VECHI

ANSAMBLUL VLASCEANCA AMINTIRI, PREZENTARE ANSAMBLUL VLASCEANCA „” ANSAMBLUL VLASCEANCA A FOST INFIINTAT IN ANUL 2002 LA INITIATIVA DLU-I PRIMAR AL ORASULUI VIDELE DIN ACEEA PERIOADA DL. MILITARU LUCIAN. PRIN ACEASTA SCURTA PREZENTARE VOM PREZENTA NUMELE CELOR CARE AU REPREZENTAT CU MANDRIE SI CU BUCURIE PORTUL TELEORMANEAN IMPICIT ORASUL VIDELE PUNAND PASIUNE IN CEA CE PREZENTAU SI ADUCAND BUCURIE IN SUFLETELE OAMENILOR. IATA O MICA DESCRIERE: „”Suntem un ansamblu de dansuri si obiceiuri populare romanesti situat in Romania Jud.Teleorman Orasul Videle.Facem parte din zona folclorica "Muntenia" dupa cum spune si numele,mai precis Teleorman,care se straduieste sa nu lase uitarii folclorul cel care alina durerile,mangaie sufletul,bucura omul si reprezinta radacinile noastre ale romanilor pe acest pamant,singurele care ne-au tinut in viata atata timp,ca natiune. „ DIRECTOR CASA DE CULTURA , INSTRUCTORI COREGRAFI -Dobanda Maria -Podeanu Iulian -Podeanu Iulian si Toader Victor -Dobanda Mariana impreuna cu Ion Dragan, Mariana Caraveteanu, Florin Vasilica, Liliana Geapana ANSAMBLUL VLASCEANCA SOLISTI: MARIANA CARAVETEANU - PETRICA CIOBANU ION DRAGAN - GELU VOICU STELIAN CORA - IONUT BARON SIMONA CETATEANU FLORIN VASILICA FLORIN VASILICA SI GRUPUL TELEORMANUL ANSAMBLUL VLASCEANCA INSTRUMENTISTI: -Vioara: - Nea Ninus, Georgel,Florica, Nea Gigel Acordeon: -Costel, Marin Barla. Tambal: - Dan Bas -Tiu Cobza: -Sandu Marin Fluier: -Buca Vasile Nai: -Gabi ANSAMBLUL VLASCEANCA DANSATORI: TANANAU IONEL JENICA MIHALACHE MOANE ALIN ROTARU CORINA CHIRITA PETRICA MILITARU OANA CIUPAGEANU CATALIN MARIN ALINA CIOBANU IONUT CARP IONELA STOICA MARIO URSU MARIANA ANCA MARIUS ALIN PODEANU DIANA BARON IONUT LAZAR MADALINA CONSTANDA NICUSOR TARCOMNICU MARIUTA DRAGNE MARIUS IOLANDA STOICA ANSAMBLUL VLASCEANCA ANSAMBLUL VLASCEANCA BIOGRAFIE SOLISTI VOCALI: BIOGRAFIE ION DRAGAN: S-a nascut in anul 1973,25 iulie in localitatea Balesti ,judetul Gorj.A indragit cantecul popular din copilarie si a participat la diverse fesivaluri concurs la care a obtinut premiul I :Maria Tanase-Craiova,Maria Lataretu-Gorj,Mariana Draghicescu-Timisoara.Se evidentiaza fata de alti solisti barbati,prin ,,atacul de glota,,.A avut nenumarate aparitii la radio si TV,alaturi de nume mari din muzica populara.Isi continua studiile la Facultatea de Muzica,sectia Pedagogie Muzicala.” BIOGRAFIE MARIANA CARAVETEANU: „”S-a nascut in anul 1968,14 noiembrie in localitatea Laceni,judetul Teleorman.Din locurile natale a adus cantecele de dor,doine,ce reprezinta diverse stari sufletesti ale omului de la nastere pana la moarte. In perioada 1996-2000 a participat la mai multe festivaluri-concurs: ,,Pe Deal la Teleormanel” premiul II, festivalul de doine si balade „ De la Draganesti la Vale” premiul II, precum si alte premii obtinute la alte festivaluri din tara. In aceeasi perioada a fost colaboratoare a ansamblului „Burnasul” din Alexandria.” BIOGRAFIE PETRICA CIOBANU: „”S-a nascut in Videle –Teleorman, in anul 1975, 26 septembrie. A fost mereu indragostit de cantecul popular, cu dorinta de a convinge ca muzica traditionala romaneasca este darul cel mai de pret al romanilor. A participat la mai multe festivaluri-concurs din tara cistigind mai multe premii: Festivalul folcloric „ Ion Albesteanu”- Slobozia premiul I , festivalul „ Pe Deal pe Teleormanel”-Turnu Magurele premiul special „ Alexandru Dachin”. In anul 2008 a adunat piese autentice din zona Teleormanului si alaturi de Simona Cetateanu au lansat un album intitulat „ Din Dolj in Teleorman”. A absolvit Scoala Populara de Arta din Bucuresti.” BIOGRAFIE STELIAN CORA: „”S-a nascut in anul 1973, 3 ianuarie in Brasov. Iubind muzica populara a absolvit Scoala Populara de Arta, sectia canto popular. A colaborat cu Ansamblul Folcloric „ Astra” Brasov, Ansamblul Folcloric al Casei de Cultura M.A.I condus de maestrul Marius Olmazu. A participat la diverse festivaluri: Toamna Buzoiana-Nehoiu premiul III, „Doine si Balade”-Draganesti – Olt- premiul special al juriului, Festivalul „Irina Loghin”-Valenii de Munte- premiul special. Membru al Grupului „ Teleormanul” condus de Florin Vasilica. BIOGRAFIE IONUT BARON: S-a nascut in anul 1987, 10 iunie in localitatea Videle judetul Teleorman. De mic copil a indragit cintecul popular mostenit din familie. A inceput activitatea culturala ca dansator in cadrul Casei de Cultura la Ansamblul Vlasceanca, trecand mai tarziu in Grupul „ Teleormanul” condus de Florin Vasilica. Absolvent al Scolii Populare de Arta Bucuresti sectia canto popular. In anul 2008 a promovat prin concurs in randul solistilor si a participat la diverse emisiuni de televiziune. BIOGRAFIE GELU VOICU: Gelu Voicu născut în anul 1982 în Olteni, judeţul Teleorman. Este pasionat de muzică şi este influenţat de notele specifice ale zonei în care s-a născut. El va deveni unul dintre cei mai importanţi interpreţi din Teleorman. Transmite cu bucurie şi copiilor săi bucuria cântecului românesc şi reuşeşte să cânte alături de aceştia şi să aibă apariţii TV importante. BIOGRAFIE FLORIN VASILICA: „”Născut în Teleorman, îşi începe cariera în 1991, ca solist în grupul “Teleormanul”, înfiinţat de tatăl său, unde participă împreună la diferite spectacole şi emisiuni. In 2005, hotărăşte să reînfiinţeze Grupul “Teleormanul”, alături de care continuă munca celui care i-a dat viaţă, l-a învăţat cât în lună şi-n stele, şi a avut încrederea să-i ducă mai departe dorinţa sufletească, ale cântatului şi jocului teleormănean. Tenace,dinamic, hotărât în tot ceea ce face, generos, raţional, dă dovadă de multă imaginaţie şi sclipirile lui de inteligenţă îi atrag nenumăraţi admiratori.Piese precum:”Marine,la nunta ta”,”Hai,hai cu trasioara”,”As muri da nu acuma” si nu numai,reprezinta mostenirea pe care a primit-o de la tatal sau si pe care o valorifica din plin,asa incat nimeni sa nu uite de legenda folclorului romanesc teleormanean-Liviu Vasilica. În prezent, susţine recitaluri artistice în spectacole, emisiuni şi manifestări cu caracter privat. Numeroasele invitaţii şi participări în acţiuni artistice de înaltă valoare arata calitatea recitalurilor artistice susţinute de Florin Vasilică şi Grupul Teleormanul BIOGRAFIE FLORIN VASILICA SI GRUPUL TELEORMANUL: FLORIN VASILICA SI GRUPUL ,,TELEORMANUL” - infiintat in anul1987 de Liviu Vasilica si preluat in 2004 de Florin Vasilica,Grupul Teleormanul a reusit sa se impuna ca formatie artistica cea mai reprezentativa a Judetului Teleorman.In prezent Grupul Teleormanul sustine recitaluri artistice,in spectacole,emisiuni,continuind ceea ce i-a fost lasat mostenire de regretatul Liviu Vasilica. ,,Tot ceea ce fac este in amintirea tatalui meu.,Sa nu uitam ca cei plecati dintre noi,sunt deasupra si privesc,calauzind pasii nostri”-spune Florin Vasilica. Ansamblul Vlasceanca Descriere Dansuri populare: Ansamblul Vlasceanca are dansuri specifice zonei Muntenia dar totodata si dansuri specifice din alte zone iata cateva dintre ele: Suita TR 1 Suita TR 2 Oltenesc: Dansul Oltenesc este un termen general care acoperă o varietate de dansuri populare specifice regiunii Oltenia, în sudul României. Aceste dansuri sunt bogate în tradiție, ritm și mișcare, reflectând specificul cultural al zonei. Printre cele mai cunoscute dansuri oltenești se numără: Călușul, Sârba, Trei Păzește, Ițele și Bidineaua. Descrierea pe scurt a câtorva dansuri oltenești: Călușul: Un dans ritualic, asociat cu sărbătoarea Rusaliilor, având rol de protecție împotriva forțelor supranaturale și a bolilor. Călușarii, grup de dansatori, interpretau acest dans cu rol apotropaic, purificator și vindecător, folosind elemente magice și ajutoare precum usturoiul și pelinul. Sârba: Un dans popular cu ritm vioi, de obicei jucat în cerc, cu dansatorii prinși în horă.Este un dans mixt, cu mișcare rapidă și ritm binar, adesea cu figuri de virtuozitate. Trei Păzește: Un dans energic, jucat mai ales de bărbați, în formație liniară, cu mișcări rapide și ritm alert.Este un dans apreciat pentru energia și virtuozitatea sa, însoțit de strigături și îndemnuri specifice. Ițele: Un joc popular specific Olteniei, cu mișcări specifice și elemente de dans care se potrivesc cu specificul zonei. Bidineaua: Un joc popular oltenesc, întâlnit mai ales pe Valea Oltului și în zona de sud a Olteniei. Braul Brâul este un dans întâlnit în multe zone ale României, diferă însă ritmul și modul de execuție a pașilor. Brâul din Muntenia se dansează fie în cerc, fie pe pereche, ritmul fiind alert. La coregrafia în cerc, fiecare dansator își sprijină mâinile pe umerii celorlalți, brațele sunt întinse, deplasarea se face de la stânga la dreapta. Pașii: cu picioarele ușor depărtate, se ridică piciorul stâng spre dreptul, apoi piciorul drept spre cel stâng, urmați de trei pași în lateral cu piciorul drept. Se reia coregrafia. Dansatorii mai experimentați pot executa și mișcări mai complexe, dar pasul și ritmul de bază rămân aceiași. Brâul este jucat doar de bărbați. Geamparaua Geampara Geampara – Jocul Dobrogean cu Ritmuri Asimetrice și Moștenire Multiculturală Geampara (cunoscută și sub denumiri precum geambaralele, mărânghile, zlata sau pandelașul) este un dans popular specific Dobrogei și Câmpiei Dunării, ce face parte din bogatul tezaur cultural balcanic. Origine și Nume Denumirea „Geampara” provine din cuvântul turcesc „çalpara”, care desemna castanietele folosite de dansatoarele orientale pentru a bate ritmul în timpul jocului. Această influență orientală este o dovadă a multiculturalității Dobrogei, unde tradițiile românești s-au împletit cu cele turcești și bulgărești. Ritmul Geamparei Unul dintre elementele definitorii ale acestui dans este ritmul său asimetric, numit în termeni specializați „aksak” sau popular „șchiop”. Ritmul este format din trei bătăi două scurte și una lungă și accentuată, ceea ce oferă dansului o notă săltăreață, energică și jucăușă. Forme Coregrafice Geampara are variante diverse de desfășurare: Dans în cerc, în linie sau pe direcții variate, Mișcări specifice precum învârtiri, bătăi, balansuri și flexiuni adânci, Dansatori prinși în lanțuri de brațe sau de mâini, dar și variante solistice sau în perechi. Aceste forme dinamice reflectă energia și spiritul festiv al dansului dobrogean. Moștenirea Multiculturală Geampara este considerată folclor comun pentru două regiuni din sud-estul Europei: Dobrogea Românească și Cadrilaterul Bulgariei. Această tradiție populară este o punte între comunități, reflectând influențele culturale care au modelat folclorul dobrogean. Importanța Geamparei Acest dans este jucat în momente de sărbătoare, cum ar fi hora de după cununie sau alte evenimente festive, unde aduce împreună comunitatea într-o explozie de energie și bucurie. Ritmul său unic și mișcările variate îl transformă într-un simbol al identității culturale dobrogene și al unității balcanice. Geampara nu este doar un dans popular – este o expresie vie a tradițiilor dobrogene, un joc care spune povestea unei regiuni ce și-a împletit cultura cu influențe orientale și balcanice. Pe Dansează Românește, continuăm să promovăm și să păstrăm autenticitatea acestui dans, oferindu-vă resurse și tutoriale pentru a-l învăța și duce mai departe. Hai să descoperim împreună Geampara și să păstrăm tradiția vie. Calusul Ce înseamnă?  Ritualul Călușului a fost declarat în anul 2005 Capodoperă Culturală a Umanității, iar din 2008 este înscris în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității a UNESCO. Călușul este un dans popular românesc cu un ritm sincopat şi figuri variate jucat de flăcăi în săptămâna Rusaliilor. Dansul călușarilor se practică în special în sudul țării, dar şi în Moldova. Jocul tradițional specific Călușului are rol tămăduitor. Numele ritualului derivă din „Căluș”, partea de lemn care se află la frâul calului. Performat în regiunea de sud a României, în Oltenia, dansul ritual al Căluşului face parte de asemenea din patrimoniul cultural al vlahilor din Bulgaria şi Serbia. Deși documentele cele mai vechi despre muzica ce însoțește acest dans datează din secolul al XVII-lea, ritualul provine probabil din vechile rituri precreștine de purificare şi de fertilitate care utilizează simbolul calului, animal venerat ca o întruchipare a soarelui. Ritualul Călușului constă într-un ansamblu de jocuri, de parodii, de cântece şi dansuri. El este executat de dansatori - bărbaţi-Căluşari -, însoțiți de doi vioriști şi un acordeonist. Tinerii erau inițiați de un vătaf, care moștenise cunoștințele legate de descântece (puteri magice) şi pașii de dans de la strămoșii săi. Ierarhia în ceata călușarilor este strictă, ordinea importanței rituale fiind următoarea: mut, vătaf, ajutor de vătaf, căluşari și stegar. Arborând pălării colorate, cămăși brodate şi pantaloni ornați cu clopoței, călușarii execută dansuri complexe care îmbină lovituri de picior, plesnituri (pocnete) de tocuri de pantofi, sărituri şi balansarea picioarelor. Respectând tradiția, grupurile de Călușari despre care se credea că sunt învestiți cu puteri magice, vindecătoare, mergeau din casă în casă cântând, dansând şi promițând/aducând sănătate şi prosperitate sătenilor. Mărturie a diversității culturale a României, Ritualul Călușului este pus în valoare de festivalurile de folclor precum Concursul Naţional de la Caracal, județul Olt, un veritabil simbol național. Călușarii continuă în zilele noastre să se reunească în duminica de Rusalii pentru a participa la probele coregrafice şi muzicale care dovedesc cunoștințele, curajul şi priceperea lor.