INFORMATICA

STOICA RADU

TERMENUL MEDIA-TRANSMITEREA UNEI INFORMATII PE PC 

CAPITOLUL 1

INTRODUCERE IN TERMENUL MEDIA

TERMENUL MEDIA SE REFERA LA METODA UTILIZATA PENTRU TRANSMITEREA UNEI INFORMATII.

CUVANTUL"MEDIA" REPREZINTA FORMA DE PLURAL,SINGULARUL FIIND MEDIUM

EXEMPLE DE MEDIA INTALNIM PRETUTINDENI IN LUMEA REALA:

-TEXT

-IMAGINI STATICE( FOTOGRAFII, SCHITE, SCHEME GRAFICE, GRAFICE, DESENE)

-IMAGINI VIDEO

-ANIMATIE

-SUNET

CONCEPTUL MULTIMEDIA SE REFERA LA INTEGRAREA MAI MULTOR MEDII, ADICA LA UN NUMAR DE TEHNOLOGII DIVERSE CARE PERMIT COMBINAREA MEDIILOR INTR-UN MOD CU TOTUL NOU SI CARE AU CA SCOP FINAL COMUNICAREA.

TERMENUL MULTIMEDIA ESTE UTILIZAT PENTRU TEHNOLOGIILE AFERENTE CALCULATOARELOR ( APROAPE ORICE PC ESTE ECHIPAT IN PREZENT PENTRU MULTIMEDIA DEOARECE  DISPUNE DE UN CD-ROM, DVD-ROM, DE PLACA DE SUNET SAU PLACA VIDEO-ADESEA INTEGRATE PE PLACA DE BAZA.

IATA MAI JOS CATEVA FOTOGRAFII:

CONCEPTUL MULTIMEDIA DESCRIE DE ASEMENEA DIVERSE DISPOZITIVE DEDICATE MEDIA:

-VIDEO-RECORDERE DIGITALE

-TELEVIZIUNE INTERACTIVA

-PLAYERE MP3

-DISPOZITIVE AVANSATE FARA CABLU, ECRANE VIDEO PUBLICE.

NOTIUNEA DE "MULTI-MEDIA,, UTILIZATA IN ANII 70 PENTRU A DESCRIE UN TIP SPECIAL DE TEATRU BAZAT PE FILM SI PREZENTAREA DE DISPOZITIVE CONDUSE LA DES UTILIZATUL CUVANT DE ASTAZI '' MULTIMEDIA'' IN PERIOADA DINTRE MIJLOCUL ANILOR 80 SI SFARSITUL ANILOR 90 TERMENUL A FOST UTILIZAT CU PREDILECTIE PENTRU A DESEMNA O CATEGORIE A SOFTWARELUI DE AUTOR FACILITAND REALIZAREA UNOR PROGRAME AVANSATE DE CALCULATOR, PROGRAME INTERACTIVE FARA A NECESITA UNELE CUNOSTINTE AVANSATE DE PROGRAMARE, AICI NE REFERIM LA APPLE'S, HYPERCARD, ICON,AUTHOWARE, ASYMETRIX TOOLBOX, SCALA MULTIMEDIA.

ACEASTA CATEGORIE DE SOFTWARE A CUNOSCUT O DEZVOLTARE RAPIDA SI ESTE INCA CUNOSCUTA SI DENUMITA '' MULTIMEDIA'' DESI TERMENUL ESTE UTILIZAT IN PREZENT IN SENS MULT MAI LARG, PENTRU A DESCRIE APROAPE ORICE TEHNOLOGIE HARDWARE SAU SOFTWARE CARE PERMIT AFISAREA DE TEXT SI IMAGINI SAU REDARE SUNETE.

APLICATIILE MULTIMEDIA

-ACEST TIP DE APLICATII CUNOSC O AMPLA DEZVOLTARE IN DIVERTISMENT , EDUCATIE, AFACERI SI PUBLICITATE. IN GENERAL O APLICATIE POATE FI CONSIDERATA MULTIMEDIA DACA COMBINA CEL PUTIN O MEDIE CONTINUA ( AUDIO SAU VIDEO) SI UNA DISCRETA ( TEXTUL)

EXEMPLE SUNT NUMEROASE  PRINTRE CARE ENUMERAM:

-JOCURI PE CALCULATOR

-APLICATII DE INSTRUIRE PE CALCULATOR

-ENCICLOPEDII INTERACTIVE

-PREZENTARI PENTRU AFACERI.

APLICATIILE MULTIMEDIA INTERACTIVE

-SUNT APLICATII SOFTWARE CARE COMBINA MAI MULTE MEDII SI CARE PERMIT INTERACTIUNEA ( COMUNICAREA) UTILIZATORULUI CU APLICATIA IN VEDEREA OBTINERII DE INFORMATII SPECIFICE.

O CARACTERISTICA IMPORTANTA A APLICATILOR MULTIMEDIA ESTE PARCURGEREA NELINIARA A INFORMATIEI PREZENTATE.

NOTIUNEA DE HIPERTEXT A FOST INTRODUSA IN 1956 DE TED NELSON CA FIIND " MATERIAL SCRIS SAU GRAFIC INTERCONECTAT''- INTR-O MANIERA COMPLEXA ASTFEL INCAT NU POATE FI REPREZENTAT IN MOD CONVENTIONAL PE HARTIE. EL POATE CONTINE CUPRINSURI ALE PROPRIULUI SAU CONTINUT SI RELATII DINTRE DIVERSELE PARTI COMPONENTE , POATE DE ASEMENI CONTINE ADNOTARI SI NOTE DE SUBSOL PENTRU CEI CARE DORESC SA LE EXAMINEZE.

HIPERTEXTUL-REPREZINTA O METODA DE ORGANIZARE A INFORMATIEI BAZATE PE TEXT CARE FACILITEAZA PARCURGEREA ACESTEIA IN MOD NELINIAR , PRIN SALTURI  INTRE FRAGMENTE ASOCIATE LOGIC , IN SCOPUL EXPLORARII RAPIDE SI DIFERENTIATE A UNEI MARI CANTITATI DE INFORMATIE . CONCEPTUL HIPERMEDIA APARE ODATA CU DEZVOLTAREA SPATIULUI WEB SI REPREZINTA O EXTENSIE A CONCEPTULUI DE HIPERTEXT IN CAZUL INFORMATIEI MULTIMEDIA ACCESATA IN MOD NELINIAR PRIN INTERMEDIUL LEGATURILOR .

SISTEMELE INFORMATICE

-ACEST TIP DE SISTEME SUNT CAPABILE SA RULEZE APLICATII MULTIMEDIA , INTEGREAZA TELECOMUNICATIILE , TEHNOLOGIILE AUDIO SI VIDEO , RETELE DE CALCULATOARE (HARDWARE), PROGRAME DE CALCUL SI PROCESARE A INFORMATIEI ( SOFTWARE) SI SERVIICILE INFORMATICE. TEHNOLOGIILE DE VARF ALE MOMENTULUI IN INFORMATICA  APLICATA VIZEAZA APLICATII CU REPREZENTARI TRIDIMENSIONALE,MANUALE ELECTRONICE ON-LINE, PENTRU INSTRUIREA DIFERITELOR CATEGORII SOCIO-PROFESIONALE , SISTEME DE EXPLORARE A INFORMATIILOR STRUCTURATE PE DOMENII DE CUNOSTINTE SI REALIZATE SUB FORMA BANCILOR DE DATE MULTIMEDIA, APLICATII HIPERMEDIA. NAVIGATOARE PERFORMANTE CAPABILE SA INTERPRETEZE  SI SA AFISEZE INFORMATIA STOCATA IN FISIERE MULTIMEDIA, REPREZENTARI VIRTUALE ALE FENOMENELOR STIINTIFICE,TEHNICE SI TEHNOLOGICE, ECHIPAMENTE SI PROGRAME CARE MARESC EFICIENTA TRANSFERULUI DE INFORMATIE IN RETELELE INFORMATICE, ECHIPAMENTE SI APLICATII IN TELEFONIA MOBILA.

PLATFORMA MULTIMEDIA

-ESTE UN SISTEM DE CALCULATOR PERFORMANT CAPABIL SA PRELUCREZE TEXT, GRAFICA, ANIMATIE, SUNET, IMAGINI SI FILME DE INALTA CALITATE

PERIFERICE MULTIMEDIA

-PERIFERICELE MULTIMEDIA INCLUD DISPOZITIVE DE INTRARE PRECUM:

-TASTATURA

-MOUSE

-DISPOZITIVE CU TRACKBALL

-ECRANE TACTILE

-DISPOZITIVE DE CODIFICARE

-CITITOARE DE CARTELE MAGNETICE

-TABLETE GRAFICE

-SCANNERE CU PLOT

-DISPOZITIVE DE RECUNOASTERE OPTICA A CARACTERELOR

-TELECOMENZI CU RADIATII INFRAROSII

- SISTEME SE RECUNOASTERE VOCALA

- CAMERE FOTO DIGITALE

DISPOZITIVE DE IESIRE

-DISPOZITIVE AUDIO

-AMPLIFICATOARE SI DIFUZOARE

-MONITOARE

-DISPOZITIVE VIDEO

- PROIECTOARE

-IMPRIMANTE

DISPOZITIVE DE COMUNICATIE

-MODEMURI

-SERVICII DE TIP DIGITAL

- SWITCHED NETWORK( RETEA DIGITALA CU COMUTATIE)

-LINIILE ISDN( INTEGRATED SERVICES DIGITAL NETWORK)

-DSL ( DIGITAL SUBSCRIBER LINE-MODEMURI PRIN CABLU)

ELEMENTELE UNUI PROIECT MULTIMEDIA

TEXTUL

-CE MAI VECHE SI UZUALA METODA PENTRU TRANSMITEREA INFORMATIILOR ESTE TEXTUL.

CALCULATOARELE ANILOR 60-90 LUCRAU DOAR CU DOUA TIPURI DE DATE, NUMERE SI LITERE.

LA INCEPUT, PRELUCRAREA ACESTOR TIPURI DE DATE PRESUPUNE EDITAREA DE TEXTE SI PRELUCRARI ARITMETICE , IAR APOI PROCESAREA CUVINTELOR SI FOI DE CALCUL TABELAR.

PENTRU A FI REPREZENTATE IN CALCULATOR , CELE DOUA TIPURI DE DATE AU CUNOSCUT O SERIE DE CODIFICARI , ULTERIOR PARTE DIN ACESTEA DEVENIND STANDARDE .

AMINTIM SCHEMELE DE CODIFICARE PENTRU INFORMATIA ALFANUMERICA:

-EBCDIC ( EXTENDED BINARY CODE DECIMAL INTERCHANGE  CODE)

-ASCII ( AMERICAN STANDARD CODE FOR INFORMATION INTERCHANGE)

EVOLUTIA CATRE PROCESOARELE DE TEXTE  DE AZI S-A FACUT TREPTAT SI A FOST FACILITATA PE DE-O PARTE DE NOILE TEHNOLOGII SPECIFICE COMPONENTEI HARDWARE ( CARE AU CONDUS LA APARITIA UNOR PROCESOARE PUTERNICE, LA MARIREA CAPACITATII DE STOCARE A INFORMATIEI ETC) SI PE DE ALTA PARTE  DE TEHNICI SI ALGORITMI DE PRELUCRARE SI CODIFICARE A INFORMATIEI GRAFICE.

TOT AICI TREBUIE AMINTIT CONCEPTUL HIPERTEXT CARE A REVOLUTIONAT MODALITATEA DE PREZENTARE SI DE ACCESARE A INFORMATIEI DE TIP TEXT.

SETURI DE CARACTERE

SETUL DE CARACTERE ASCII

ASCII-AMERICAN STANDARD CODE FOR INFORMATION INTERCHANGE REPREZINTA UN COD STANDARD CARE ASOCIAZA VALORI NUMERICE LITERELOR, CIFRELOR, SEMNELEOR DE PUNTUATIE SI CARACTERELOR PENTRU CONTROLUL TRANSMISIEI

CODIFICAREA CARACTERELOR SE REALIZEAZA PE 7 BITI REZULTAND UN SET DE 

128 CARACTERE CARE CUPRIND

-MINUSCULE SI MAJUSCULE FARA DIACRITICE ( CORESPUNZATOARE  ALFABETULUI LIMBII ENGLEZE)

-SEMNE DE PUNCTUATIE

-CIFRE ARABE

-SIMBOLURI MATEMATICE

-32 DE CARACTERE DE CONTROL AL DISPOZITIVELOR( RETUR DE CAR, SALT LINIE NOUA,AVANSUL HARTIEI)

ASCII A FOST INVENTAT SI STANDARDIZAT PENTRU COMUNICATIE PRIN INTERMEDIUL TELEIMPRIMANTELOR.

POSIBILITATILE TEHNOLOGICE MODERNE AU DEPASIT CU MULT INTENTIA INITIALA A STANDARDULUI , DEOARECE MILIOANE DE CALCULATOARE SI IMPRIMANTE  INSTALATE FOLOSESC ASCII , STABILIREA DE NOI STANDARDE  PENTRU TEXTE ESTE DIFICILA FARA COSTURILE SI EFORTURILE LEGATE DE INLOCUIREA COMPONENTELOR HARDWARE EXISTENTE.

SETUL DE CARACTERE EXTINS

DUPA CUM S-A VAZUT , ASCII  FOLOSESTE PENTRU CODIFICARE 7 BITI, IN TIMP CE UN OCTET ESTE FORMAT DIN 8 BITI.

ACEST BIT SUPLIMENTAR PERMITE CODIFICAREA ALTOR 128 DE CARACTERE, IAR SISTEMELE DE CALCUL FOLOSITE IN PREZENT UTILIZEAZA VALORI SUPLIMENTARE PENTRU UN SET DE CARACTERE EXTINS.

SETUL DE CARACTERE EXTINS CONTINE CARACTERE STANDARD ANSI ( AMERICAN NATIONAL STANDARD INSTITUTE) -INSTITUTUL NATIONAL AMERICAN PENTRU STANDARDE, ORGANISMUL OFICIAL DE STANDARDIZARE  DIN STATELE UNITE), INCLUDE SIMBOLURI FRECVENT UTILIZATE EXEMPLU:

-@,+,-, 

-ă,î,
ACEST SET DE 255 DE CARACTERE ESTE CUNOSCUT SI SUB NUMELE DE SET DE CARACTERE ISO-LATIN 1 SI SE UTILIZEAZA LA EDITAREA CODULUI( SURSEI ) PAGINILOR WEB

UNICODE

PE MASURA CE TENDINTA DE INTERNATIONALIZARE A PIETEI DE CALCULATOARE S-A ACCENTUAT A APARUT PROBLEMA MANEVRARII DIFERITELOR ALFABETE ALE LIMBILOR INTERNATIONALE. DE EXEMPLU DIFERENTELE DINTRE SCRIEREA CU CARACTERE LATINE UTILIZATA DE PROGRAMATORII DIN EUROPA  SI SCRIEREA KANJI FOLOSITA DE AUTORII JAPONEZI TRANSFORMAU  TRANSFERUL PROGRAMELOR  DE PE O PIATA PE ALTA INTR-O PROBLEMA CEL PUTIN DIFICILA.
ORGANIZATIA UNICODE  IMPLEMENTEAZA STANDARDE PENTRU GESTIONAREA CARACTERELOR DIN TOATE LIMBILE CUNOSCUTE.
STANDARDUL UNICODE  SI NORMA ISO/IEC 10646 ACCEPTA ACUM TREI FORME DE CODIFICARE CARE FOLOSESC UN REPERTORIU COMUN  DE CARACTERE DAR CARE PERMIT CODIFICAREA A PESTE UN MILION DE CARACTERE  SUPLIMENTAREA , CEEA CE ESTE SUFICIENT PENTRU TOATE CERINTELE CUNOSCUTE IN MATERIE DE CODIFICARE A CARACTERELOR , INCLUSIV O ACOPERIRE TOTALA A SCRIERILOR  ISTORICE ALE LUMII , PRECUM SI A SISTEMELOR  DE NOTATII COMUNE.
DACA MAI MULTE LIMBI FOLOSESC ACELASI SET DE SIMBOLURI, SIMBOLURILE COMUNE FIECAREI LIMBI SUNT UNIFICATE IN COLECTII DE SIMBOLURI ( NUMITE SCRIERI -IN SENSUL DE ALFABET, NU DE OPERA LITERARA).
O SINGURA SCRIERE POATE FI VALABILA PENTRU ZECI SAU SUTE DE LIMBI.
SCRIEREA LATINA ESTE FOLOSITA PENTRU ENGLEZA SI MAJORITATEA LIMBILOR EUROPENE.
VERSIUNEA 2.0 A STANDARDULUI UNICODE ACCEPTA URMATOARELE 25 DE ALFABETE:

VERSIUNEA 2.0 A STANDARDULUI UNICODE

ARAB	GEORGIAN	IDIS	MAIAYALAM
ARMEAN	GREC	HIRAGAN	ONIYA
BENGALI	GUJARATI	KANNADA	FONETIC
BOPOMOFO	GURMCHI	KATAKANA	TAMIL
CHIRILIC	HAN	LATIN	TELUGU
DEVANAGARI	HANGUL	LAO	THAILANDEZ
			TIBETAN

DE ASEMENEA UNICODE CONTINE INCLUSE IN SCRIERI SECUNDARE NUMERE, SIMBOLURI TEHNICE,SIMBOLURI GENERALE, DINGBOTS( FONT ORNAMENTAL), DIACRITICE GENERALE , SIMBOLURI MATEMATICE, SAGETI, BLOCURI, FORME PENTRU DECORAREA CASELOR SI CONTURURI GEOMETRICE, SEMNE DE PUNCTUATIE GENERALE, SIMBOLURI DIVERSE FORME DE PREZENTARE.
VERSIUNILE VIITOARE VOR INCLUDE ALFABETE ANTICE PRECUM:
- CUNEIFORMELE
- HIEROGLIFELE
- CARACTERE DIN VECHEA SCRIERE HAN.
DEASEMENEA, UN ANUMIT NUMAR DE CARACTERE VA FI REZERVAT PENTRU CA UTILIZATORII SA-SI DEFINEASCA PROPRIILE LOR SCRIERI PROIECTATE MAI ALES PENTRU APLICATIILE PERSONALE.

FONTURI SI TIPURI DE CARACTERE

NOTIUNEA TIP DE CARACTERE SE REFERA LA O FAMILIE DE CARACTERE GRAFICE  CARE CUPRIND LITERELE ALFABETULUI , CIFRE SI SEMNE DE PUNCTUATIE PREVAZUTE PENTRU DIFERITE DIMENSIUNI SI STILURI ALE LITEREI.

EXEMPLE DE CARACTERE:

-TIMES

-ARIAL

-HELVENTICA

-COURIER.

TERMENUL FONT DESEMNEAZA IN MOD NORMAL O COLECTIE DE CARACTERE CARE AU ASOCIATE O ANUMITA DIMENSIUNE SI UN ANUMIT STIL SI CARE APARTINE UNUI ANUMIT TIP DE CARACTERE. ODATA CU PROGRESUL INREGISTRAT IN TEHNOLOGIA IMPRIMANTELOR AU APARUT ASA NUMITELE FONTURI SCALABILE,

ACESTEA SUNT DE FAPT TIPURI DE CARACTERE CARE DEVIN FONTURI DOAR IN MOMENTUL TIPARIRII, CAND SUNT RANDATE LA O ANUMITA DIMENSIUNE.

STILURILE CARACTERISTICE UNUI FONT SUNT:

-ALDIN

-BOLD

-ITALIC ( CURSIV)

-SUBLINIAT ( UNDERLINE)

CAND SE UTILIZEAZA SETUL DE CARACTERE ASCII , UN CALCULATOR LUCREAZA  CU VALORILE NUMERICE ASOCIATE CARACTERELOR SI NUMAI CAND ACESTE CARACTERE TREBUIE AFISATE SAU TIPARITE FIIND CONVERTITE INTR-UN TIP DE CARACTERE.

DIMENSIUNEA UNUI TIP DE CARACTERE ESTE EXPRIMAT IN PUNCTE TIPOGRAFICE, INALTIMEA UNUI PUNCT TIPOGRAFIC FIIND DE 0,0138 INCH ( APROXIMATIV 0,353 MM)

DIMENSIUNEA FONTULUI ESTE DISTANTA DINTRE VARFUL MAJUSCULELOR SI LIMITA INFERIOARA A LITERELOR CU PRELUNGIRE IN JOS ( g,q).

CU TOATE ACESTEA, DIMENSIUNEA UNUI FONT NU DESCRIE EXACT INALTIMEA SAU LATIMEA CARACTERELOR SALE.

MAPAREA INTER-PLATFORMA A TEXTELOR

MAPAREA INTER-PLATFORMA A TEXTELOR REPREZINTA SOLUTIA LA PROBLEMELE CARE POT APAREA LA VIZUALIZAREA PE O PLATFORMA ( MACINTOSH) A UNUI PROIECT MULTIMEDIA REALIZAT PE O ALTA PLATFORMA (WINDOWS). 

DACA UN ANUMIT FONT NU EXISTA PE CALCULATORUL DESTINATIE, ATUNCI TREBUIE PREVAZUT UN INLOCUITOR CARE EXISTA PE STATIA LOCALA RESPECTIVA, OPERATIA NUMINDU-SE SUBSTITUTIA FONTURILOR , WINDOWS SI MACINTOSH FURNIZEAZA FONTURI PRESTABILITE PENTRU SUBSTITUTIE.

IN NUMEROASE APLICATII INTER-PLATFORMA SE POATE DEFINI EXPLICIT MAPAREA FONTURILOR IN APLICATIA MACROMEDIA DIRECTOR  UNDE SE POATE CONTROLA MAPAREA FONTURILOR PRIN MODIFICAREA FISIERULUI FONTMAP.TXT.

MAPAREA INTER-PLATFORMA A TEXTELOR

MACINTOSH-WINDOWS

PLATFORMA MACINTOSH	PLATFORMA WINDOWS
CHICAGO	SYSTEM
COURIER	NEW COURIER
GENEVA	MS. SANS SERIF
HELVENTICA	ARIAL
MONACO	TERMINAL
NEW YORK	MS. SERIF
SYMBOL	SYMBOL MAP NONE
TIMES	TIMES NEW ROMAN(14-24)
PALATINO	TIMES NEW ROMAN

PENTRU EDITAREA SI PROIECTAREA FONTURILOR ENUMERAM URMATOARELE APLICATII:
-RES-EDIT - EDITOR DE RESURSE DE LA APPLE ( SE UTILIZEAZA PENTRU CREAREA SI MODIFICAREA RESURSELOR GRAFICE PRECUM: CURSOARE, PICTOGRAME ,CASETE DE DIALOG, MODELE, HARTI DE TASTATURA SI FONTURI BITMAP PENTRU PLATFORMA MACINTOSH)
-FOTOGRAPHER -EDITOR DE OBIECTE GRAFICE DE LA  MACROMEDIA  PENTRU PLATFORMELE WINDOWS SI MACINTOSH,( SE POATE UTILIZA PENTRU CREAREA DE FONTURI POSTSCRIPT, TRUETYPE SI BITMAP PENTRU WINDOWS, MACINTOSH, DOS, NEXT SI STATIILE DE LUCRU SUN. 

OPTIUNI DE SCANARE

UN DOCUMENT SCANAT PREZINTA OPTIUNEA A 3 FORMATE:

-DOCUMENT WORD- ACEST TIP DE DOCUMENT LA IMPRIMARE SI LA TIPARIRE VA PUTEA FI MODIFICAT AVAND STRUCTURA ORICARUI DOCUMENT CREAT CU APLICATIA MICROSOFT WORD, INSTALATA IN CADRUL  PACHETULUI MICROSOFT OFFICE.

-DOCUMENT PDF-PENTRU MODIFICAREA ACESTUI DOCUMENT ESTE NECESARA INSTALAREA APLICATIEI ADOBE READER

-IMAGINE-ACEST TIP DE PROGRAM POATE FI MODIFICAT DOAR CU AJUTORUL UTILITARULUI PAINT

SCANNERUL EFECTUEAZA OPERATII DE COPIERE, TRANSFORMAREA SI TRANSMITEREA DOCUMENTELOR CATRE CALCULATOR DATORITA UNUI PROGRAM SPECIAL NUMIT OCR ( OPTICAL CHARACTER RECONGTION)

ECHIPAMENTE DE IESIRE

ECHIPAMENTELE DE IESIRE SUNT COMPUSE DIN:

-IMPRIMANTA

-MONITOR

-SISTEM AUDIO

-IMPRIMANTELE SE CLASIFICA IN IMPRIMANTE CU IMPACT SI FARA IMPACT.

IMPRIMANTELE CU IMPACT POT FI:

-CAP PETALA DE MARGARETA

-LANT DE IMPRIMARE.

NU SE MAI UTILIZEAZA DEOARECE NUMARUL DE PAGINI TIPARITE ESTE REDUS, IN PLUS POATE APAREA SI FENOMENUL DE SUPRAIMPRIMARE.

IMPRIMANTELE FARA IMPACT SUNT:

-IMPRIMANTE CU CERNEALA

-IMPRIMANTE CU LASER

IMPRIMANTELE CU CERNEALA CONTIN DOUA CARTUSE ( NEGRU SI COLOR) PREVAZUTE LA UN CAPAT CU O LAMELA PRIN CARE SE ELIBEREAZA CERNEALA SAU TONERUL FIIND FOARTE IMPORTANT CU UN SET DE CONTACTE RECUNOSCUTE DE MEMORIA ROM ( READ ONLY MEMORY)

VITEZA DE IMPRIMARE SE MASOARA IN PAGINI PE MINUT PPM  SAU DPI ( NUMAR PIXELI TIPARITI).

IMPRIMANTA LASER - ACEST TIP DE IMPRIMANTA ESTE SUPERIOARA CELORLALTE TIPURI DE IMPRIMANTE FIIND PREVAZUTE CU MICROPROCESOR MEMORIE RAM ( RANDOM ACCES MEMORY) SI MEMORIE ROM ( READ ONLY MEMORY) MARE

CARACTERISTICILE ACESTUI TIP DE IMPRIMANTA SUNT URMATOARELE:

-VITEZA MARE DE IMPRIMARE

-REZOLUTIE

-CAPACITATE MARE DE MEMORARE

IMPRIMANTE TERMICE

-ACEST TIP DE IMPRIMANTE AU CA PRINCIPIU DE FUNCTIONARE TRANSFERUL TERMIC A VAPORILOR DE CERNEALA . DEZAVANTAJUL ACESTUI TIP DE IMPRIMANTA ESTE NECESITATEA UNEI HARTII SPECIALE CARE SA PERMITA ASEZAREA ACESTOR VAPORI.

MONITORUL

-IN FUNCTIE DE FORMA MONITOARELE POT FI:

a)-CU TUB CATODIC (CRT)

b)-CU CRISTALE LICHIDE ( LED)

PERFORMANTELE UNUI MONITOR DEPINDE DE URMATORII PARAMETRII:

-DIAGONALA ECRANULUI ( INCI, TOLI, MILIMETRII)

-RATA DE TRANSFER ( CAT DE RAPID SE POATE DESCHIDE UN DOCUMENT)

-RATA SAU VITEZA DE REIMPROSPATARE

-BALEAJUL SAU GRADUL DE AFECTARE AL VEDERII

-DEFINITIA REPREZENTATA PRIN DISTANTA INTRE 2 PUNCTE SAU PIXELI

-REZOLUTIA ( NUMARUL DE PIXELI DE PE O LINIE INMULTITA CU PIXELII DE PE COLOANA.

ECHIPAMENTELE DE INTRARE-IESIRE

-MODEMUL ARE PROPRIETATEA DE A MODULA SAU ASAMBLA PACHETELE DE DATE CARE VIN PRIN CABLU SAU UNDE RADIO CATRE CALCULATOR.

ACEST FENOMEN SE POATE APLICA SI IN SENS INVERS DE EXEMPLU:

-INTR-O RETEA DE CALCULATOARE SAU LA UN CALCULATOR CONECTAT LA INTERNET INFORMATIILE VIN SUB FORMA DE PACHETE DE DATE CARE SE ADUNA LA "INTRAREA IN CALCULATOR" PENTRU A FI ASAMBLATE DE MODEM

MEMORIILE

- MEMORIA RAM  ( RANDOM ACCES MEMORY)

-CARACTERISTICILE ACESTUI TIP DE MEMORIE SUNT:

a) - ESTE VOLATILA( SE PIERDE CAND SE OPRESTE CALCULATORUL)

b) - POATE FI SCRISA SI CITITA

c) - ESTE ALCATUITA DIN LOCATII DE MEMORIE, FIECARE LOCATIE AVAND CAPACITATEA DE 1 BYTE FIIND CARACTERIZATA DE O ADRESA DE MEMORIE

CIRCUITELE DE MEMORIE RAM SUNT REALIZATE IN DOUA TEHNOLOGII DRAM-SRAM  ELE STOCHEAZA 1 BYTE DE INFORMATIE DE TIP CONDENSATOR, DIN ACEASATA CAUZA ESTE NECESARA OPERATIA DE REIMPROSPATARE ( REFRESH)

DEOARECE TEHNOLOGIILE DE OBTINERE A MEMORIILOR DRAM ESTE MAI IEFTINA DECAT A CELOR SRAM , SE UTILIZEAZA MAI MULT, ACESTEA DIN URMA APLICANDU-SE O INTRETINERE A CELOR DOUA .

MEMORIA RAM MAI POARTA NUMELE DE MEMORIE DE LUCRU DEOARECE DIN EA I-SI IA PROCESORUL DATELE.

PENTRU A PREVENI TIMPII MORTI DETERMINATI DE DIFERENTA INTRE VITEZA DE LUCRU A PROCESORULUI SI TIMPUL DE ACCES PE SUPORTUL DE INFORMATII , PROCESORUL ESTE PREVAZUT CU O MEMORIE DE CAPACITATE MICA NUMITA MEMORIE CACHE.

SISTEME DE OPERARE

- UN SISTEM DE OPERARE ESTE UN ANSAMBLU DE PROCESE SI APLICATII CARE AU ROLUL DE A USURA LEGATURA UTILIZATOR-CALCULATOR, ORICE SO ESTE ALCATUIT DIN DOUA PARTI:

-PROGRAM DE SISTEM

-PROGRAM DE APLICATII

PROGRAMELE DE SISTEM COORDONEAZA ACTIVITATEA COMPONENTELOR CALCULATORULUI SI OFERA ASISTENTA PENTRU PROGRAMELE DE APLICATII.

UN SISTEM DE OPERATII SE INSTALEAZA PE UN SUPORT DE MEMORIE , DE OBICEI HDD, LA INSTALARE UTILIZATORUL IMPARTE SPATIUL DE MEMORIE RAMAS DUPA OCUPAREA SPATIULUI DE CATRE SO IN CATE PARTITII DORESTE.

ESTE RECOMANDAT CA DUPA INSTALAREA SO SA SE FACA O COPIE DE SIGURANTA A ACESTUIA( BACKUP) CARE VA FI SALVATA IN ALTA PARTITIE SAU PE UN CD , ROLUL ACESTUIA FIIND DE INLOCUIRE SAU REPARARE A VERSIUNII INITIALE IN CAZUL IN CARE ACEASTA A FOST INFECTATA CU VIRUSI

FUNCTIILE UNUI SISTEM DE OPERARE

-ASIGURA INTERFATA CU UTILIZATORUL

-CONTINE PICTOGRAME ALE FISIERELOR SAU APLICATIILOR PRIN A CAROR SELECTARE PUTEM INTRA IN CONTINUTUL LOR.
- FACE LEGATURA INTRE ECHIPAMENTELE DE INTRARE-IESIRE SI CALCULATOR
- GESTIONEAZA MEMORIA INTERNA SI EXTERNA
- REPARA ERORILE SAU GRESELILE UTILIZATORULUI( STERGEREA UNUI FISIER POATE FI REPARATA  PRIN RESTAURAREA ACESTORA DIN COSUL DE RECICLARE)
- INCHIDEREA  ABUZIVA SAU IESIREA DINTR-O APLICATIE -FISIER, FARA A SALVA CONTINUTUL
- GESTIONEAZA SISTEMUL DE FISIERE
PRIN SISTEM DE OPERERE INTELEGEM ARANJAREA FISIERELOR IN FUNCTIE DE APLICATIA PRIN CARE AU FOST CREATE , MARIMEA FISIERELOR SI DATA FISIERELOR CAND AU FOST CREATE.
-COORDONEAZA EXECUTIA SIMULTANA A MAI MULTOR PROGRAME
- COORDONAREA  PROGRAMELOR IN FUNCTIUNE SE FACE CU AJUTORUL CEASULUI INTERN AL PROCESORULUI CARE ALOCA TIMP DE ACCES PENTRU FIECARE PROCES ACTIV( AFLAT IN DERULARE).
- IN CAZUL IN CARE UN PROCES NU SE INCADREAZA IN TIMPUL ALOCAT SE VA ASEZA LA COADA SIRULUI DE PROCESE ASTEPTANDU-SI RANDUL.
SISTEMUL DE OPERARE PERMITE INSTALAREA PACHETULUI MICROSOFT OFFICE CARE ARE URMATOARELE APLICATII:
- MICROSOFT WORD
-MICROSOFT EXCEL
-MICROSOFT POWERPOINT
-MICROSOFT ACCES

APLICATIA WORD

- ESTE DENUMITA CA EDITOR DE TEXTE SAU APLICATIE PENTRU TEHNOREDACTARE

-PICTOGRAMA PRIN CARE SE DESCHIDE APLICATIA CONTINE LITERA W ( DESCHIDEREA SE FACE PRIN  DUBLU-CLIK STANGA SAU CLIK DREAPTA-DESCHIDERE)

-APLICATIA WORD PUNE LA DISPOZITIA UTILIZATORULUI URMATOARELE ELEMENTE:

-BARA DE TITLU

-BARA DE MENIURI

-BARA DE INSTRUMENTE

-FEREASTRA DE LUCRU A APLICATIEI

FOARTE IMPORTANT ESTE BUTONUL WORD DIN PARTEA STANGA  SUS A ECRANULUI( FERESTRE ACTIVE) CARE CONTINE BUTONUL "OPTIUNI WORD''.

FORMATAREA CARACTERELOR SE FACE IN DOUA MODURI:
-SE SELECTEAZA CUVANTUL( SLASH) SAU LITERA, TEXT-PARAGRAF-DOC
-SE SELECTEAZA DE PE BARA DE INSTRUMENTE, DIN MENIUL PORNIRE, STILUL, TIPUL SI MARIMEA CARACTERELOR.
STILUL POATE FI:
-B-BOLDIT( INGROSAT)
-I-ITALIC( INCLINAT)
-U-UNDERLINE
TIPUL SE ALEGE DAND CLIK STANGA PE SAGEATA DIN CAMPUL UNDE SCRIE CALIBRI CORP
-SE SELECTEAZA CONTINUTUL, SE DA CLIK DREAPTA SI SE ALEGE FONTUL

FORMATAREA UNEI IMAGINI WORD

-O IMAGINE IN WORD POATE FI FORMATATA, ACEASTA INCLUZAND URMATOARELE OPERATII:

-UMPLEREA CU CULOARE, TEXTURA SAU GRADIENT, STABILIREA DE LUMINOZITATE , CONTRAST, SCHIMBAREA STILULUI DE LINIE DE CONTUR SI ALEGEREA INTRE APLICAREA UNEI UMBRE SAU AFISARE TRIDIMENSIONALA.

PENTRU A OBTINE UNA DINTRE ACESTE MODIFICARI DE MAI SUS SE PROCEDEAZA ASTFEL:

-SE DA CLIK STANGA PE IMAGINE , SELECTAND-O ASTFEL IAR EFECTUL OPERATIEI SE VA VEDEA PRIN APARITIA UNOR CERCULETE SAU PATRATE IN COLTURILE FORMATULUI IMAGINII SI LA MIJLOC.

SE DA CLIK DREAPTA IN INTERIORUL IMAGINII SI ALEGEM FORMATARE IMAGINE PENTRU A EFECTUA UNA DIN OPERATIILE DE MAI SUS SAU MODIFICARE IMAGINE PENTRU A INLOCUI CU ALTA IMAGINE

PENTRU A REDIMENSIONA IMAGINEA, ALEGEM PROCENTUL DE VIZUALIZARE AL DIMENSIUNILOR,SE VA ALEGE OPTIUNEA  "DIMENSIUNE" DIN LISTA APARUTA DUPA CE AM DAT CLIK DREAPTA.

FORMATARI IN TABELE( APLICATIA WORD)

FORMATARILE PERMISE INTR-UN TABEL IN WORD SUNT URMATOARELE:

1. - ADAUGAREA SI ELIMINAREA BORDURILOR;
2. - AFISAREA SAU ASCUNDEREA LINII DE GRILA;
3. - ADAUGAREA UNEI CELULE, A UNUI RAND SAU A UNEI COLOANE;
4. - STERGEREA UNEI CELULE RAND SAU COLOANA;
5. - IMBINARE SAU SCINDARE CELULE;
6. - REPETAREA TABELULUI PE MAI MULTE PAGINI;
7. - CULOARE DE FUNDAL PENTRU CELULELE TABELULUI.

      1- SE FACE CLIK PE TABELUL CARE VA TREBUI FORMATAT DUPA CARE INTRAM IN MENIUL '' PROIECTARE'' SI ALEGEM TIPUL DE BORDURI DIN GRUPUL '' STILURI DE TABEL''.  

O ALTA MODALITATE ESTE DESENAREA CU AJUTORUL  CREIONULUI DIN '' INSTRUMENTE TABEL'' UTILIZATORUL AVAND POSIBILITATEA DE A ALEGE TIPUL LINIEI, CULOAREA SI GROSIMEA ACESTUIA.